Câteva concluzii pe marginea raportului de cercetare “Regionalizarea. Identităţi şi risc identitar”, elaborat de prof. univ. dr. Vasile Dâncu (Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie - IRES). Documentul a fost făcut public acum câteva zile, cu ocazia primei runde de dezbateri academice cu privire la noua împărţire administrativ – teritorială a Romăniei. Care este ataşamentul băcăuanilor faţă de diferitele locuri, la decupaje teritoriale diferite (comunitate, altă ţară, U.E.)? Răspunsul îl găsim în analiza cartogramelor care însoţesc raportul de cercetare: -legătura sufletească faţă de comunitate este importantă pentru 80-83% din respondenţii băcăuani, mai mult ca Botoşaniul, pe acelaşi palier cu Neamţul dar mai puţin ca Iaşul, Suceava, Vrancea, Galaţiul şi Vasluiul, ultimul judeţ având locuitorii cu cel mai mare ataşament faţă de locurile natale. - ataşamentul pentru altă ţară este vizibil în cazul a 20-22% dintre participanţii la sondaj. Suntem mai legaţi de zări străine comparativ cu Neamţul, Vrancea şi Vasluiul, dar într-o pondere mai mică ca ieşenii şi gălăţenii. - la capitolul ataşament faţă de U.E. stăm cel mai bine, aproape o treime dintre băcăuani având legături sufleteşti puternice cu ţările comunitate, peste procentele identificate pentru Neamţ, Iaşi, Vrancea şi Galaţi, dar mai puţin ca Suceava şi Botoşaniul. O posibilă concluzia generală: băcăuanii, în virtutea cauzelor de natură economică, au mobilitatea în sânge, lucru certificat de altfel şi de ultimele recensăminte… Interesantă este şi analiza mobilităţii la nivel regional, unde Bacăul se află abia pe locul III, după Iaşi şi Suceava (!), pe acelaşi palier cu Neamţul. Ciudat, dacă ne gândim la accesibilitatea sporită pe care o are judeţul, aici, în centrul Moldovei….