Chiar dacă eşti sau nu superstiţioasă, este imposibil să nu fi auzit de ghinionistul număr 13. Vrei să rezolvi ceva important astăzi? Este 13, aşa că ar trebui să te mai gândeşti puţin. Te-ai certat de dimineaţă cu iubitul? Cu siguranţă, tot 13 a fost de vină. Te-a stropit o maşină în drum spre serviciu? Nu este cazul să te mai întrebi de ce: e 13! Lista poate continua, dar întrebarea este: de unde vine această superstiţie legată de numărul 13?
Ce spune religia
Este foarte interesant să vezi cum societatea, care a evoluat de-a lungul timpului, a moştenit superstiţiile fără să se întrebe de ce sau de unde au apărut. Spre exemplu, Statele Unite a dezvoltat chiar o fobie în ceea ce priveşte cifra 13. În majoritatea hotelurilor de acolo nu vei găsi apartamentul 13, iar zgârie-norii nu au etajul 13.
Există mai multe teorii dezvoltate pe marginea acestui subiect. Rădăcinile acestor orientări în funcţie de superstiţie, descoperite în analele religiei, sunt înregistrate încă din vremurile în care creştinismul influenta serios mentalitatea oamenilor.
Religia spune că, la Cina Cea de Taină, chiar înainte de crucificarea lui Iisus, au participat 13 persoane. Cei 12 apostoli şi Iisus, al 13-lea. Mai mult decât atât, se spune că ziua crucificării a fost vineri, 13. Pe de altă parte, numărul 13 era sacru pentu păgâni şi se presupune că din această cauză creştinii au declarat numărul 13, numărul diavolului. Pe de altă parte, în Italia, unde biserica romano-catolică are o influenţa foarte mare, numărul 13 este considerat a fi cu noroc.
Alţii spun că aceasta fobie a numărului 13 se trage de la hinduşi. Aceştia credeau că 13 oameni strânşi într-o încăpere aduce foarte mult ghinion. În cazul vikingilor, legenda spune că, în cadrul unui banchet, Loki, zeul cel rău, l-a ucis pe cel de-al 13-lea invitat, Balder cel Bun, care venise nepoftit la acea reuniune.
