Râul Arieş este cea mai importantă apă curgătoare care izvorăşte din Munţii Apuseni. Are o lungime de aproximativ 164 de kilometri şi curge prin judeţele Alba şi Cluj. Numele său provine de la cuvântul aur, care scoate în evidenţă bogăţia apelor sale în acest metal preţios.
De mii de ani, rîul Arieş a reprezentat o sursă importantă de aur pentru locuitorii zonei. În latină, Arieş este echivalent cu Aureus, iar în maghiară cu Aranyos, de la arany, adică „aur”. În latină, râul era denumit Auratus. Râul Arieş se formează în zona localităţii Mihoeşti din Alba, lângă oraşul Cîmpeni, la confluenţa a două braţe Arieşul Mare şi Arieşul Mic. Se varsă, după aproximativ 164 de kilometri, în Mureş, în aval de Luduş. O parte a teritoriului străbătut de Arieş se numeşte şi Ţara Moţilor, o regiune rustică pitorească, cu mari bogăţii naturale şi culturale.
Bazinul râului cuprinde o regiune minieră foarte importantă (Roşia Montană, Baia de Arieş, Bucium), bogată în aur, argint şi alte metale. Unele aşezări din zonă, precumeş, Arieşeni, Ghiriş – Arieş (vechiul nume al Câmpiei Turzii), Gura Arieşului, Luncani evocă numele râului. Arieşul, aşa cum îl ştim astăzi, a „văzut” multe generaţii de căutători de aur. Acum 6 000 de ani, odată cu descoperirea aurului, aşezările umane din valea râului aurului explodează ca şi extindere, urcă pe văile râurilor până în vârfurile munţilor, aşa cum le întâlnim şi acum, ca şi cea mai antropizată zonă montană a Europei, până la cele mai mari altitudini.
Nisipuri cu firimituri de aur
Munţii Trascăului, de pe Arieş în jos, şi împrejurimi, au fost punctul de forţă al civilizaţiilor carpatice. Puterea civilizaţiei dacilor era dată de bogăţia lor, în special datorată aurului ascuns în filoanele Apusenilor şi în nisipurile râurilor din aceste părţi. Bogăţia proverbială a râului Arieş a fost descoperită nu doar în a
