Zăcămintele neconvenționale ar putea aduce investiții străine, mii de noi locuri de muncă și încasări mai mari la buget, ba chiar ne-ar putea transforma în exportatori de energie.
În 2008, Statele Unite își acopereau din import 13% din consumul anual de gaze naturale (care era la acel moment de circa 630 de miliarde de metri cubi, adică de aproximativ de 50 de ori mai mare decât cel al României). Pe măsură ce progresele tehnologice au permis recuperarea unor cantități tot mai mari de gaze blocate în zonele de șist, lucrurile s-au schimbat radical.
Libertate energetică
Potențialul de gaze de șist din România nu este, deocamdată, cunoscut. EIA estima existența unor rezerve de 540 de miliarde de metri cubi în Ungaria, Bulgaria și România, dar fără a preciza în ce fel sunt distribuite acestea. Luând în calcul suprafețele și structura geologică a celor trei țări, se poate presupune că între o treime și jumătate din această cantitate (respectiv între 180 și 270 de miliarde de metri cubi) se află pe teritoriul țării noastre.
„Pentru că nu au început explorările propriu-zise, este greu de spus un număr exact. Însă progresul din geologie și din explorările satelitare ne indică existența unor rezerve care nu pot fi trecute cu vederea. Ar trebui să aprobăm efectuarea unor cercetări detaliate, care să ne spună cu mai multă precizie cum stăm“, crede Ionuț Purică, expert independent în energie. Un lucru este sigur: cantitățile estimate ceva mai sus ar acoperi consumul intern de gaze al României pentru 15-20 de ani. Sau nivelul actual al importurilor de gaze pentru nu mai puțin de 40-60 de ani.
Erupție de avantaje
În opinia lui Ionuț Purică, un boom al gazelor de șist ar putea avea și alte efecte pozitive: „Prețul la consumatorul final ar putea scădea și am putea ajunge să exportăm diverse forme de energie. SUA, de pildă, au ajuns să vândă pe pi
