Primele alegeri europene de mâine din Croaţia marchează începutul numărătorii inverse până la aderarea sa la Uniunea Europeană care va avea loc la 1 iulie, scrutinul urmând să măsoare lipsa tot mai mare de apetit a croaţilor pentru blocul comunitar, din cauza crizei economice care afectează această fostă republică iugoslavă, transmite AFP. Pentru autorităţile locale, alegerea a 12 deputaţi care se vor adăuga celor 754 de membri actuali ai Parlamentului European reprezintă un moment 'istoric', însă croaţii de rând, preocupaţi de criza economică ce afectează ţara de patru ani, sunt mai degrabă dezinteresaţi. La zece ani de la începutul procesului de aderare la UE, croaţii sunt obosiţi din cauza negocierilor de aderare, însoţite de reforme uneori dureroase, precum privatizarea şi restructurarea şantierelor navale care ar urma să genereze numeroase concedieri. În contextul în care, conform sondajelor, un croat din doi susţine aderarea la UE, analiştii estimează că rata de participare la scrutin ar urma să fie inferioară celei înregistrare la referendumul privind aderarea la UE organizat în 2012. Radovan Vukadinovic, expert în relaţii internaţionale, explică interesul scăzut al croaţilor pentru UE prin criza economică ce coincide cu procesul de aderare. "Sprijinul pentru aderare s-a năruit din cauza situaţiei economice dinţarăşi a neîncrederii faţă de clasa politică locală, dar şi din cauza problemelor economice cu care se confruntă însăşi UE", afirmă el. Economia locală este în recesiune aproape permanentă din 2009. În 2012, produsul intern brut s-a contractat cu 2%. Guvernul, conştient ca ţara va fi una din cele mai sărace din blocul comunitar - cu un PIB pe cap de locuitor situat la 60% din media europeană -, speră că ajutorul financiar al UE, estimat la peste 13 miliarde de euro până în 2020, va contribui la redresarea economiei locale. Însă o campanie electorală apat