De câţiva ani a apărut în România o sintagmă în jurul căreia s-a creat multă tevatură: “autonomia Ţinutului secuiesc”, vizând un teritoriu de 17.063 de kilometri pătraţi. Cine poate cere o asemenea autonomie? Desigur, secuii… Câţi sunt ei? Aici începe partea comică: 532! De câţiva ani a apărut în România o sintagmă în jurul căreia s-a creat multă tevatură: “autonomia Ţinutului secuiesc”, vizând un teritoriu de 17.063 de kilometri pătraţi. Cine poate cere o asemenea autonomie? Desigur, secuii… Câţi sunt ei? Aici începe partea comică: 532!
Vicepremierul ungar Zsolt Semjen, responsabil de Politicile pentru comunităţile maghiare din străinătate, a declarat luni că etnicii maghiari care trăiesc în comunităţi largi au dreptul la autonomie teritorială. Pentru România, disputa este legată de aşa-numitul Ţinut secuiesc. Prin această denumire se revendică, pe scurt: judeţele Covasna, de 3.710 kilometri pătraţi, Harghita, 6.639 de kilometri pătraţi şi Mureş, 6.714 kilometri pătraţi - în total 17.063 de kilometri pătraţi. Buun…
Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, la recensământul populaţiei şi al locuinţelor din 2002, singurul valabil până acum, s-au declarat “secui” doar 532 de persoane. Făcând împărţirea, ar rezulta că fiecare secui revendică de fapt un teritoriu de 32 de kilometri pătraţi, adică 3.200 de hectare. Nu e cam mult?
În fine, aceste trei judeţe mai au, pe lângă secui, şi o populaţie de 1.128.990 de persoane aparţinând altor etnii, inclusiv cea maghiară, care, în paranteză fie spus, nu poate fi asimilată secuimii, din moment ce secuimea însăşi şi-a manifestat existenţa separată prin cele 532 de persoane. Să dăm un exemplu: rutenii sunt o minoritate de limbă ucraineană, care se deosebeşte oficial de cea ucraineană, are o asociaţie separată şi primeşte de la bugetul de stat, pentru conservarea propriei culturii, o sumă separată faţă de
