Vernisajul expoziţiei „14 capodopere ale Pinacotecii Bucureşti” marchează un prim pas în restaurarea unor creaţii excepţionale Sursa: ANDREEA CĂLĂRAŞU
1 /.
La mijlocul acestei săptămâni, în miezul unei zile mohorâte, la etajul întâi al unei case boiereşti, aflată în Capitală, între Biserica Boteanu şi Palatul Regal, au fost prezentate iubitorilor de artă 14 capodopere ale picturii româneşti. Uitate prin magazii meschine şi parţial degradate de indiferenţa proletcultisto-ceauşistă, acestea tocmai fuseseră restaurate.
Evenimentul, primul de acest gen din ultimele decenii, marchează un prim pas în eforturile care încep să se facă pentru scoaterea la lumină a valorilor artei româneşti. El a fost sărbătorit cum se cuvine în Palatul Cesianu-Racoviţă, care este construit în stilul Beaux Arts în epoca lui Carol I, perioadă când în Bucureşti s-au realizat o mulţime de vile ale căror proprietari aparţineau unei societăţi rafinate, elegante, care trăia după modelul societăţii vieneze sau pariziene.
Urmaşii aristocraţilor de pe vremuri s-au adunat în sala unde erau expuse cele 14 capodopere şi au ascultat o prezentare a lor făcută de Ruxandra Garofeanu (Preşedintele Centrului Cultural ArtSociety), Dan Hăulică (Preşedintele de Onoare al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Artă) şi Ioan Popa (Coordonatorul Laboratorului de restaurare al Muzeului Municipiului Bucureşti).
Cum „se repară” un tablou
Ioan Popa (Coordonatorul Laboratorului de restaurare al Muzeului Municipiului Bucureşti) a povestit, în câteva cuvinte cum decurge o restaurare. El s-a oprit la „Portretul Irinei C.” al artistului plastic Max H. Maxy. Tabloul, realizat în anul 1922 , a început să fie neglijat după ce Pinacoteca Municipiului Bucuresti a fost mutilată şi marginalizată de comunişti. El a zăcut prin locuri dosnice şi a „supravieţuit” doar prin mărinimia unor iubitori de art