Au fost săptămâna trecută două întâmplări - de fapt, o parşivenie şi o gafă impardonabilă - peste care nu poţi trece uşror, dcă vrei să vorbeşti despre indicele real de credibilitate al premierului Victor Ponta şi despre coabitarea lui cu Traian Băsescu. Care capătă un tot mai accentuat caracter de confrerie cu tentă de cârdăşie. Nu ştiu cu ce se va alege până la urmă Ponta din jocul pe care îl face. Traian Băsescu, însă, continuă să facă tot ce ştie el mai bine: să distrugă, să sape la temelia adversarilor politici şi chiar a foştilor săi trupeţi, dacă aceştia mişcă-n front.
Ţinta sa principală, a şi recunoscut-o adesea, e USL. A încercat adesea să lovească aşa, ca pe maidan, la glezne, dar nu i-a mers. Astfel că a trecut la altă tactică, mai insidioasă, căutând veriga slabă cu care să spargă respectiva alianţă. Cum liberalii l-au tot zâtâit, a găsit-o, pare-se, în cercul unor lideri PSD. Dar mai ales în persoana preşedintelui de partid şi, totodată, premier, Victor Ponta. Pe care, dacă nu a izbutit să-l îndoaie chiar de tot cu "pactul de coabitare", îl supune acum unei şi mai periculoase acţiuni de compromitere în faţa populaţiei. Cum? Nimic mai simplu: lădându-ll cu deşănţare şi punându-şi şi corul de ţârcovnici să-i ţină isonul. După ce, până de curând, Cabinetul Ponta (în primul rând, şeful său) era unul incapabil, neînstare să administreze ţara, ba împingând-o în haos şi dezastru, brusc a schimbat macazul. Acum, Guvernul e bun, economia merge, exportul înfloreşte, stabilitatea politică e evidentă etc. Iar Ponta, să vezi şi să nu crezi, după ce s-a detaşat de "aventura politică din vară", a devenit nici mai mult nici mai puţin decât "un bun moştenitor" al lui, al lui Băsescu!!!. Adresa e transparentă, nu urmăreşte decât să işte zâzanie între Victor Ponta şi Crin Antonescu, mizând pe posibilul derapaj de la loialitate al lui Ponta.
Nu trebui