Diva adormi cu greu mângâiată de Ghișe care-i îngâna duios un cântec de leagăn: ”Dormi, puiule, dormi ușor, până pe la prânzișor, că tata-ți aduce ție, mandat la președințieee… ”
Îi șterse lacrimile ce izvorâseră nestăvilite din ochișorii albaștri și triști și-i blestemase cu voce tare, teatral, pe Băsescu, pe Ponta, pe Mercăl, toți cei pe care-i identificase cu creierul său micșorat de efortul de a se menține în grațiile divei, ca fiind obstacolele în calea visului președintelui său drag, îi repetase de nenumărate ori că nu, nu e o catastrofă cum a zis barbarul de tiran și până la urmă îl adormise cu chiu cu vai, cu sufletul sfâșiat de suspinele ce se auzeau dintre perne.
Ghișe se ridică încet și-și pregăti un culcuș la picioarele patului, ca un câine credincios. Așternu niște pături și la cap își puse pernuța sfâșiată la nervi de Crin. Îi simți mirosul și zâmbi cu dragoste. Ochii i se umeziseră și-l înecă un hohot de plâns pe care și-l stăpâni cu greu, să nu trezescă diva adormită. Îi mai aruncă o privire protectoare, îi trase plapuma pe umeri, îi aranjă bretonul cu gesturi tandre și se-ntinse în culcușul improvizat. Dimineață avea să-l vegheze din nou, ca nu cumva să facă vreun gest necugetat, mai ales că avea programare la cosmetică și coafor. Diva avea să-și vopsească perciunii, iar Ghișe să-și facă mici retușuri la sprăncene, nu de alta, dar în ultima vreme îi cam intrau în ochi și nu mai vedea bine.
Încercă să adoarmă, dar gândurile de răzbunare nu-i dădeau pace auzind dinspre Anto câte-un oftat, pârț trist și sforăieli ostenite… Se gândi la un model nou de tricou cu care să defileze prin Parlament și-n față la Cotroceni. Ideile i se învălmășeau în cap, una mai năpraznică decât alta… ”Jos tiranul, sus isccaeanul”… Nu, nu e bine. Se foi în culcuș, se-ntoarse pe-o parte, se rezemă în cot pentru mai multă inspirație: ”I love you Anto”. E binișor, d