Falimentul unei bănci din zona euro ar putea genera, din 2015, pierderi atât acţionarilor, deţinătorilor de obligaţiuni, cât şi deponenţilor care au conturi de peste 100.000 de euro la instituţiile respective, potrivit concluziilor reuniunii informale a miniştrilor de finanţe din Uniunea Europeană (Ecofin), desfăşurată sâmbătă la Dublin - Irlanda.
O astfel de măsură privind impunerea pierderilor ar putea intra în vigoare după crearea uniunii bancare europene, respectiv după ce autorităţile de reglementare din UE obţin puteri în acest sens prin adoptarea procedurilor de rezoluţie bancară. Conform Ecofin, cadrul legislativ în materie ar trebui să intre în vigoare în 2015, cu trei ani mai devreme decât era prevăzut iniţial.
Dicuţiile privind uniunea bancară au dominat reuniunea Ecofin de săptămâna trecută, acestea fiind orientate pe înfiinţarea schemei de salvare a băncilor. Europa nu mai vrea ca salvarea instituţiilor de credit să fie făcută cu banii contribuabililor, povara urmând să treacă la investitorii privaţi - acţionari, deţinători de obligaţiuni şi deponenţi cu conturi mari. Într-o astfel de situaţie, fondurile UE ar fi folosite în ultimă instanţă pentru o bancă în colaps.
Conform Irish Examiner, Michel Barnier, comisarul european pentru piaţă internă, va propune stabilirea unei ierarhii în privinţa celor care vor participa la salvarea băncilor: mai întâi acţionarii, apoi deţinătorii de obligaţiuni negarantate, cei de obligaţiuni garantate, deponenţii cu peste 100.000 de euro, iar în ultimă instanţă se va apela la banii din fondul de salvare al UE.
Jorg Asmussen, membru în conducerea BCE, a subliniat că acest lucru nu este similar modelului cipriot, pe care îl consideră "unic".
Luc Frieden, ministrul de finanţe din Luxemburg, a afirmat: "Este absolut necesar ca toate elementele uniunii bancare să fie stabilite cât mai curând posi
