Investiţia care trebuia să transforme România în una din marile puteri siderurgice ale Europei, combinatul de la Krivoi Rog, ale cărui lucrări au demarat în 1987, s-a transformat, după 1990, într-un cadavru metalic pe care îl vând pe bucăţi cei care sunt plătiţi de la bugetul Românei să-l păzească. Jaful se face, uluitor, chiar şi cu reţete medicale false – dovadă că acest mecanism de tocat bani din suferinţa oamenilor, amplu mediatizat în ultimele două săptămâni, a depăşit graniţele ţării. Investiţia care trebuia să transforme România în una din marile puteri siderurgice ale Europei, combinatul de la Krivoi Rog, ale cărui lucrări au demarat în 1987, s-a transformat, după 1990, într-un cadavru metalic pe care îl vând pe bucăţi cei care sunt plătiţi de la bugetul Românei să-l păzească. Jaful se face, uluitor, chiar şi cu reţete medicale false – dovadă că acest mecanism de tocat bani din suferinţa oamenilor, amplu mediatizat în ultimele două săptămâni, a depăşit graniţele ţării.
Libertatea a publicat în februarie un articol amplu despre jaful de la obiectivul siderurgic românesc de la Krivoi Rog, Ucraina. Pe scurt, este vorba desopre o afacere semnată între statele fostului bloc socialist, inclusiv România, pentru realizarea unui combinat siderurgic care să prelucreze uriaşul zăcământ de fier din acea zonă a Uniunii Sovietice.
Noi urma să contruim obiectivul şi să ne recuperăm investiţiile prin preluarea unei anumite cote din fierul prelucrat. După 1990 blocul socialist a dispărut, iar partenerii de afacere de la Krivoi Rog s-au retras, mai puţin Ucraina şi România. Până în 1994 combinatul, în care ţara noastră investise deja un miliard de dolari, era gata în proprorţie de aproxiamtiv 70%.
După această dată investiţiile s-au oprit din cauze încă neelucidate şi a început un jaf de proporţii, sub numele de „conservarea obiectivului". În acest moment, dacă