Primarul Nichita recunoaşte că am bătut pasul pe loc. „Am făcut o greşeală fundamentală prin faptul că s-a înfiinţat o asociaţie cu această titulatură, dar care nu are niciun fel de suport financiar sau logistic”, ne-a declarat Nichita. Cel mai serios candidat pare a fi Cluj-Napoca, care are şi consultanţă olandeză pentru acest proiect. Sunt bani din sponsorizări, iar Primăria şi Consiliul Judeţean se implică în acţiuni. Alba Iulia bate în retragere şi ar merge împreună cu Cluj-Napoca. Aradul, care a organizat recent un eveniment la Bruxelles, „cetate europeană a diversităţii culturale“, se anunţă un competitor de luat în seamă. La fel şi Braşovul. Timişoara a avut un start timid. Ultimul intrat în cursă este oraşul Sfântu Gheorghe.

Iaşul a pierdut startul în faţa unor contracandidaţi intraţi în competiţia pentru Capitala Culturală Europeană 2021. Asociaţia înfiinţată în acest sens pare invizibilă, nu are resurse sau un sprijin concret din partea autorităţilor locale, aşa cum se întâmplă în celelalte oraşe, şi nici măcar un site sau o pagină de Facebook. În acest timp, contracandidaţii au asociaţii active, un calendar bine stabilit de evenimente culturale şi bugete rezonabile. Mai mult, trei noi oraşe s-au alăturat competiţiei şi se anunţă a fi competitori pe măsură. Primăriile Braşov, Arad şi Sfântu Gheorghe şi-au asumat deja un plan de măsuri.

În timp ce alte oraşe pun la punct evenimente culturale şi festivaluri internaţionale, reprezentanţii Asociaţiei Iaşi - Capitală Culturală Europeană organizează dezbateri. Pe la sfârşitul lunii martie ar trebui să fie un astfel de eveniment în care să se poarte discuţii pe marginea regulamentului de candidatură, lansat în plenul Parlamentului European. După Paşte va fi o nouă dezbatere cu specialişti în management cultural. Tot atunci ar trebui lansat şi conceptul pe care se va baza dosarul de candidat