Stabiliţi la Reşiţa la jumătatea secolului XIX comunitatea iudaică din municipiu are un cimitir propriu, o sinagogă şi aproape 80 de membrii
Începuturile comunităţii evreieşti la Reşiţa se leagă de a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când s-au stabilizat aici prima comunitate de evrei, care erau sefarzi. „Asta înseamnă că erau originari din Nordul Africii şi vorbeau castiliana veche, un dialect al limbii spaniole, nu limba idish, cum vorbesc evreii din ramura Nordică“ ne explică ing. Ivan Schnaber, preşedintele Comunităţii Evreilor din Reşiţa. Aşa se face că şi templul ce va fi ridicat ulterior are puternice influenţe maure, dar poartă şi amprenta societăţii reşiţene la început de secol XX, sinagoga având şi influenţe neomoderniste.
Se poate spune cu siguranţă că în anul 1870 exista deja o comunitate închegată la Reşiţa, pentru că aceştia şi-au cumpărat un loc de cimitir, iar în anul 1875 a avut loc şi prima înhumare. Evreii s-au stabilit la Reşiţa atraşi de posibilitatea de a muncii la centrul industrial. „Evreii sunt buni muncitori, harnici, iar uzinele de aici aveau nevoie la acea vreme de ingineri, dar bănuim că au fost şi comercianţi şi farmacişti, au fost şi oţelari“ crede ing. Schnaber.
Sinagoga sau Templul este construită în stil maur, proiectul fiind demarat în anul 1880 şi constituie una dintre primele clădiri din SE Europei cu cupolă integral metalică. Se pare, însă, cât priveşte comunitatea din Reşiţa, că aceasta era una mică şi fără puteri financiare deosebite, pentru că sinagoga este inaugurată abia 27 de ani mai târziu, în anul 1907.
„La această oră comunitatea numără 80 de persoane, dar evrei sunt mult mai puţini, fiind destul de multe familii mixte“ concluzionează ing. Ivan Schnaber, preşedintele Comunităţii Evreilor din Reşiţa, membră a Federaţiei Comunităţilor Evreieişti din România.
