Guvernul german îşi vede confirmată părerea conform căreia clienţii bogaţi ai băncilor cipriote ar trebui să participe la salvarea economică a ţării. În caz contrar, spun surse din guvernul federal, nu se va mai putea conta pe ajutorul Germaniei.

Rezultatele studiului au relevat faptul că gospodăriile din ţările aflate în criză ar fi mai prospere decât cele din ţările europene considerate solide, care participă financiar la acţiuni de salvare de la colaps a ţărilor cu economii fragile.

Conform aceluiaşi studiu al BCE, Ciprul, ţară recent salvată de la prăbuşire economică, s-ar situa pe locul al doilea în clasamentul averilor nete ale cetăţenilor, cu o sumă medie de 670 900 de mii de euro, devansată fiind doar de Luxemburg. Pe locurile cinci şi şase se află alte două state cu probleme economice, Spania şi Italia, cu o sumă medie un pic sub 300 000 de mii de euro. Chiar dacă suma este mult mai mică decât cea calculată în cazul Ciprului, ea este mai mare decât cea din Germania, Franţa sau Austria.

La prima vedere, s-ar părea că nord-europenii se înhamă la credite şi ar putea foarte curând să plătească şi impozite mai mari pentru a salva sudul Europei şi a ţine uniunea monetară în picioare.

Şi totuşi, o mai atentă analiză a rezultatelor studiului este imperios necesară. Pe de o parte, analiza financiară a băncilor centrale nu a ţinut cont de valoarea pensiilor şi de contribuţiile la asigurările obligatorii de pensie, ale căror valori sunt extrem de ridicate în Germania.

Faptul că posesia de bunuri imobiliare este considerată relevantă pentru determinarea nivelului de bogăţie al cetăţenilor relativizează şi mai mult rezultatele studiului. În timp ce în Spania rata proprietarilor de imobile este de aproximativ 83 la sută, în Germania aceasta este de doar 44 la sută. Explicaţia este că băncile germane acţionează cu mult