Noua lege a imobilelor confiscate de comunişti a fost aprobată de Guvern şi este la un pas de adoptare. Aceasta va fi trimisă Parlamentului, care poate propune amendamente, urmând ca Executivul să-şi angajeze răspunderea pentru acest proiect. Care sunt totuşi paşii de străbătut?
Se ştie, angajarea răspunderii este o procedură prevăzută de Constituţie care permite Executivului să obţină rapid aprobarea unui proiect de lege. Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului asupra unui proiect de lege, dar este demis dacă, în termen de trei zile de la prezentarea proiectului de lege, o moţiune de cenzură depusă este votată de Parlament. Dacă Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, se consideră adoptat, iar aplicarea lui devine obligatorie.
Premierul Victor Ponta a făcut cunoscut că reprezentanţii Guvernului au introdus în proiectul privind retrocedările toate observaţiile Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), având în vedere procesele numeroase pe care România le pierde la Curtea Europeană cu cei care revendică imobilele confiscate de comunişti.
S-a acceptat, în acest sens, şi recomandarea ca destinaţia imobilelor care trebuie retrocedate şi care găzduiesc şcoli sau spitale să fie menţinută la cel mult 10 ani şi nu la 20 de ani, aşa cum prevăzuse Guvernul. Dar a fost acceptat de CEDO impozitul de 85% impus celor care cumpără drepturi litigioase.
Persoanele interesate este bine să cunoască faptul că acolo unde este posibil, imobilele preluate în mod abuziv în perioada comunistă se restituie în natură. Comisiile locale şi judeţene de fond funciar au obligaţia să soluţioneze toate cererile de restituire până în ianuarie 2016. Cererile care nu pot fi soluţionate direct prin restituirea în natură se vor soluţiona prin acordarea unor măsuri reparatorii s