Noul arhiepiscop al Buzăului şi Vrancei va propune transformarea Arhiepiscopiei în Mănăstire, spun surse din anturajul ÎPS Ciprian. Decizia va fi luată prin vot de Sfântul Sinod, iar argumentul cel mai important este că sfânta incintă este un fabulos monument istoric ce trebuie arătat publicului şi enoriaşilor ca atare.
Chiar ÎPS Ciprian va locui într-o chilie şi va renunţa la Palatul Arhiepiscopal a cărui întreţinere pentru o singură persoană costă foarte mult.
Prin deschiderea către public a complexului arhiepiscopal, Buzăul va câştiga o salbă preţioasă de obiective de interes turistic. Arhiepiscopia Buzăului dispune de un centru Eparhial, în a cărui componenţă intră catedrala veche, paraclisul episcopal, palatul episcopal, actuala reşedinţă a ierarhului, clădirea Seminarului Teologic, muzeul, clopotniţa, biblioteca şi Cancelaria episcopală, precum şi mai multe chilii.
Vechea catedrală episcopală este ctitoria voievodului Ţării Româneşti, Matei Basarab (1632-1654) şi are drept hram praznicul (15 august). Datorită cutremurelor şi patinei timpului, de-a lungul vremii, a suferit mai multe transformări, cele mai importante în vremea arhipăstoririi episcopului Chesarie (1825-1846).
Pictura din interior, şi ea restaurată în mai multe rânduri, a fost executată în tehnica "fresco", stil neoclasic, de pitarul Nicolae Teodorescu, conducătorul şcolii de zugravi de la Episcopie, ajutat de nepotul dinspre soţie, Gheorghe Tattarescu. Deosebit de valoroasă este şi pictura de pe catapeteasmă, executată pe foiţă de aur de acelaşi N. Teodorescu.
Biserica episcopală, construită din cărămidă, are ziduri groase şi este în formă de cruce. Exteriorul reprezintă forma iniţială a clădirii, care i-a fost redată în urma lucrărilor de renovare efectuate între anii 1939-1942. Are o turlă mare pe naos şi două
