La câteva zile după Idele lui Marte, barbarii au trecut Rubiconul în insula Afroditei. Dacă acum două mii de ani, aceştia erau primiţi cu braţele deschise de cetăţenii de la periferia unui Imperiu Roman care se scufunda sub povara datoriilor şi a ingineriilor monetare, barbarii zilelor noastre vin chiar din "inima putredă" a Europei.
"Pentru o economie mică şi deschisă cum este Cipru, adoptarea euro oferă protecţie împotriva crizei financiare internaţionale", declara Jean-Claude Trichet în 2008, la intrarea Ciprului în zona euro.
Oare chiar nu a ştiut Trichet condiţiile în care moneda unică a fost impusă Europei? Că euro a fost un proiect exclusiv politic, cu tangenţe minime faţă de realitatea economică a continentului?
Cu câteva zile în urmă, presa britanică a preluat fragmente dintr-un interviu acordat de Helmut Kohl în 2002. "Dacă un Cancelar încearcă să-şi impună punctul de vedere, trebuie să fie un om puternic. Şi dacă este inteligent, ştie când este momentul potrivit. Într-un singur caz - cel al euro - am acţionat ca un dictator", declara Kohl, conform unui articol din The Telegraph.
"Ştiam că nu aş fi putut câştiga niciodată într-un referendum în Germania. Am fi pierdut referendumul pentru adoptarea euro cu o marjă de şapte la trei", i-a mai precizat fostul cancelar lui Jens Peter Paul, ziaristul german citat de cotidianul britanic.
Din păcate, declaraţiile lui Kohl din urmă cu peste un deceniu au găsit un ecou foarte slab în presa europea-nă. Oare de ce? Pentru că acum, când legitimitatea economică a monedei unice se dovedeşte iluzorie, aflăm că euro nu are nici măcar o fărâmă de legitimitate politică?
Jim Sinclair, un trader legendar pe pieţele internaţionale ale metalelor preţioase, a scris pe blogul său că administrarea situaţiei din Cipru reprezintă un dezastru pentru FMI, în condiţiile în care preşedintele Putin a r