La sfârşitul lunii martie, Sebastian Lăzăroiu posta pe contul său de Facebook: „În 2014 cel care va decide câştigătorul alegerilor se numeşte Traian Băsescu. Va avea măcar 20% electorat fidel. Şi când spun fidel mă refer la oameni cu care a dezvoltat o relaţie de încredere de 10 ani (...) Cine are cei 20% câştigă. Rezultă din cele scrise mai jos că va fi cel mai curtat om politic din anul 2014“. Cine sunt aceşti oameni? Are dreptate consilierul prezidenţial?

În primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2009, Traian Băsescu a primit votul a 3,15 milioane de români. De fapt a fost vorba despre reunirea a două grupuri extrem de diferite: 1) cetăţeni cu edu­caţie medie sau precară, pe care i-a atras carisma pre­şedintelui şi 2) votanţi tradiţionali anti-PSD, apar­ţinând în mare parte ge­neraţiei „Piaţa Uni­ver­si­tă­ţii“ şi care, după ruperea Alianţei D.A., au ales să îşi despartă definitiv drumul de cel al PNL.

Cele două electorate erau com­plementare din punct de vedere de­mo­grafic:

– în rândul tuturor categoriilor de vârstă, Traian Băsescu a obţinut între 31% şi 34% din voturi;

- diferenţa dintre scorurile sale în rural şi respectiv urban este infimă;

- o omogenitate poate fi observată şi în ceea ce priveşte susţinerea pentru Traian Bă­sescu în Transilvania, Moldova şi Va­la­hia.

Imaginea conţine şi câteva elemente mai complexe şi, implicit, mai interesante:

- în Bucureşti, prin comparaţie cu primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2004, Tra­ian Băsescu a primit de două ori mai pu­ţine voturi;

- intenţia de vot pentru preşedinte era invers proporţională cu nivelul de edu­caţie al votantului, în rândul românilor cu studii superioare preşedintele în funcţie fiind, de altfel, depăşit de Crin Antonescu.

De la momentul alegerilor din 2009 şi pâ­nă în prezent, monitorizarea susţinerii pen­tru Traian Băsescu nu