Primarul general Sorin Oprescu a declarat luni, la inaugurarea Pieţei Francofoniei din Capitală, că era nevoie de un asemenea loc, "pentru a ne dovedi încă o dată apartenenţa noastră la familia francofonă, căreia îi aparţinem, de facto, de 150 de ani, iar instituţional, de la 20 martie 1993".
"Dacă fundamentele civilizaţiei moderne s-au turnat pe malurile Senei, considerăm firesc şi potrivit ca recunoştinţa noastră să se îndrepte către marea familie francofonă, căreia îi aparţinem 150 de ani de facto, iar instituţional, de la 20 martie 1993. Sunt două organizaţii internaţionale (ONU şi Organizaţia Internaţională a Francofoniei - n.r.) care au nevoie de recunoaştere (...) Ambele organizaţii au o piaţă dedicată în inima Bucureştiului - a Naţiunilor Unite, aflată nu departe de acest loc, iar de astăzi această Piaţă a Francofoniei", a spus edilul.
Cu acelaşi prilej, Oprescu a amintit câteva nume de "titani ai gândirii şi spiritului românesc" care, în opinia lui, ar trebui săpate pe soclul monumentului dezvelit în Piaţa Francofoniei, printre care Constantin Brâncuşi, Emil Cioran, Elvira Popescu şi Nicolae Paulescu.
Edilul şef al Capitalei a mai spus şi că, în calitate de medic, se revendică a fi "un discipol al şcolii franceze de chirurgie".
"Ştiu mai bine decât oricine câte vieţi de români au salvat, peste secole, marii profesori ai Sorbonei, cei care ne-au lăsat ştiinţa de a vindeca rănile trupeşti sau sufleteşti", a mai spus Oprescu.
Primarul general a precizat că Piaţa Francofoniei, inaugurată la intersecţia dintre Bulevardul Libertăţii şi Calea 13 Septembrie, se află pe amplasamentul unei vechi curţi domneşti care a ars în 1812.
Piaţa Francofoniei din Bucureşti este prima de acest fel din Europa, atât spaţiul, cât şi monumentul dedicat fiind realizate de municipalitatea bucureşteană.
Inaugurarea s-a făcut în prezenţa min
