Acum ceva vreme am stat de vorbă cu Juan Pablo Villalobos, cât timp s-a plimbat prin România, despre romanul său, „Fiesta în bârlog”, narcoliteratură, și viața de scriitor. Concluzia noastră este clară: am întâlnit și mexicani îndrăgostiți de România!
AC: În timpul discuțiilor din București, ai spus că România este o țară pe care doreai să o vizitezi de multă vreme. De ce și cum ți s-a părut șederea în țara noastră?
Juan Pablo Villalobos: În 2006 am planificat o vizită în România cu prietenii mei, pentru a face o călătorie în Transilvania. S-a întâmplat însă ca soția mea să rămână însărcinată și să nu mai poată face călătoria. Prietenii mei au plecat până la urmă și s-au întors cu o mulțime de povestiri interesante – m-am simţit frustrat! Venirea în România a devenit de atunci un plan de realizat. Șederea mea a fost foarte scurtă, am avut multe obligații, din cauza cărora nu am văzut prea mare lucru; îmi doresc totuși să mă întorc!
AC: Se poate spune că ai fost influențat de literatura română în vreun fel?
JPV: Există două figuri fundamentale pentru mine, Tristan Tzara și Eugène Ionesco. Dincolo de influențe literare directe, îi consider pe cei doi adevărate modele pentru mine, a căror atitudine față de literatură și față de artă este unul dintre motivele pentru care am devenit scriitor.
AC: Ce ți-a trecut prin minte când ai aflat că „Fiesta în bârlog” va fi tradusă în limba română?
JPV: În mod curios, Curtea Veche a fost prima editură străină care a cumpărat drepturile de publicare a romanului meu. Le-au urmat edituri din Germania, Franța, Anglia etc. Nu a fost prima pe care să o publice, dar a fost prima pe care și-a rezervat acest drept. Îmi aduc aminte că mă aflam în Mexic, în vizită la părinți, când am primit e-mailul cu vestea. Mi s-a părut un pic ciudat, exotic, mai ales având în vedere că, pentru noi, România pare o ța
