Titanicul a lovit un aisberg pe 14 aprilie, în 1912. În ziua următoare, în zori, dispărea în valurile Oceanului Atlantic.

La 101 ani de la această tragedie, site-ul Smithsonian a publicat o serie de fotografii inedite: portrete ale supravieţuitorilor, dar şi imagini ale pachebotului.

Mai puţin de o treime dintre persoanele care se aflau la bordul navei au supravieţuit dezastrului. Unele dintre acestea au murit imediat după ce au fost salvate, din cauza rănilor suferite.

Deşi Titanicul era dotat cu 20 de bărci de salvare, un număr care depăşea recomandările experţilor, acestea nu puteau transporta decât 1.178 de persoane, cu mult mai puţin decât numărul pasagerilor.

Deoarece membrii echipajului se temeau că bărcile nu vor putea susţine limita maximă admisă, prea puţine persoane au fost salvate. De exemplu, în prima barcă de salvare erau numai 27 de persoane, deşi spaţiul era suficient pentru 65 de pasageri. În cele din urmă, numai 705 persoane au fost salvate astfel.

La bordul navei se aflau 107 copii, cei mai mulţi dintre ei călătorind la clasa a treia. Au existat diferenţe majore în ce priveşte rata de supravieţuire a celor care călătoreau la clase diferite. Deşi numai 3% dintre femeile care călătoreau la clasa întâi au murit, 54% dintre cele care aveau bilet la clasa a treia au pierit.

În momentul în care aisbergul a fost zărit, William Murdoch a ordonat întoarcerea navei, însă era deja mult prea aproape de impact. Cei mai mulţi experţi consideră că Titanicul ar fi supravieţuit loviturii dacă nu ar fi existat această manevră. Astfel, a lovit gheţarul la tribord şi pe 15 aprilie 1912, după două ore şi 40 de minute, nava s-a scufundat.

Din cele 2.227 de persoane care se aflau la bordul navei, 1.517 şi-au pierdut viaţa în apele îngheţate ale Atlanticului.

Primul vas care a ajuns la locul accidentului a fost RMS Carpathi