România ocupă locul doi în Europa după ponderea „economiei subterane“ în PIB, cu un nivel de 29,6%, fiind depăşită de Bulgaria, cu 32,3% din PIB, potrivit unui studiu realizat de firma de consultanţă AT Kearney.
În sumă absolută, nivelul economiei subternare în România a ajuns în 2011 la 38,2 mld. euro, în creştere cu aproape două miliarde de euro faţă de 2010, conform studiului.
Evaziunea fiscală continuă să rămână o piedică în calea creşterii veniturilor bugetare.
Guvernele care s-au perindat la putere au tot susţinut ideea majorării veniturilor prin întărirea disciplinei în colectarea taxelor, dar acesta a rămas doar un obiectiv fără conţinut, repetat prin discursuri de ani şi ani de zile, în timp ce ponderea veniturilor în PIB nu a depăşit niciodată 32-33%. România are printre cele mai mici venituri fiscale din Uniunea Europeană.
Ministrul finanţelor Daniel Chiţoiu a declarat recent că nu se poate cuantifica exact nivelul evaziunii fiscale, susţinând că oscilează între 3,5-4% şi 7,5-8% din PIB. El a reamintit că evaziunea este mare în domeniile în care nivelul taxelor şi impozitelor este ridicat, cum ar fi sfera produselor accizabile (alcool, tutun, produse energetice).
Pedepsele pentru evazionişti au fost înăsprite recent în România, amenda fiind înlocuită în unele cazuri cu închisoarea, printr-o serie de modificări aduse Legii privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.
Conform unor estimări ale Asociaţiei Române a Băncilor, aproape 80% dintre cazurile unde există indicii serioase privind spălarea de bani au în spate activităţi de evaziune fiscală, domeniile principale fiind comerţul, sectorul imobiliar şi serviciile financiare şi bancare.
Ţările unde plăţile electronice sunt utilizate frecvent au „economii subterane“ mai reduse comparativ cu statele unde se foloseşte cash-ul. Astfel, creşterea plăţilor
