O ciupercă din furajele animalelor este noul adversar al industriei laptelui. Un prim bilanţ al scandalului aflatoxinei: pierderi de aproape 20 mil. euro. Cum vânzările mergeau şi aşa destul de prost, inamicul ar putea fi mai periculos de atât
«Un mare pericol este panica nejustificată a consumatorilor», spune Dorin Cojocaru, directorul general al Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL). Şi e suficient să ne amintim de impactul produs de gripa aviară în 2006, când producătorii de carne de pui din România au avut pierderi operaţionale, generate de scăderea vânzărilor, estimate atunci la peste 100 mil. euro, sau de sensibilul subiect al gripei porcine (A/H1N1) de acum patru ani şi trista experienţă pe care au avut-o fermele româneşti de porci, cu pierderile care au depăşit 30 mil. euro, după cum apreciază Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Naţionale a Crescătorilor de Bovine din România.
E adevărat, datele situaţiei nu sunt aceleaşi – „circulaţia noului virus are o altă trasabilitate (...) isteria privind aflatoxina a fost artificial creată de multinaţionale din România, prin încălcarea teritoriului lor de interese economice“, acuză Frânc – dar îngrijorarea persistă.
Deocamdată, numitorul comun rămâne mesajul; la fel ca şi în 2006 şi 2009, când Guvernul şi producătorii de carne de pui şi repectiv de carne de porc, repetau că produsele sunt 100% sigure pentru om, aşa se întâmplă şi acum. „Laptele din România este cel mai bun din UE şi nimeni nu s-a îmbolnăvit (...) ar fi fost nevoie ca o persoană să consume zeci de litri de lapte pe zi, timp de 200 de zile, ca să aibă probleme“, subliniază Claudiu Frânc. Ca o paranteză, nutriţioniştii spun că fumatul e de 10 ori mai periculos decât aflatoxina. Statistic vorbind, pentru ca organismul nostru să fie afectat ar fi nevoie să bem zilnic 25 de litri lapte cu aflatoxină, timp de cel
