Doar la oameni, cimpanzei și câini căscatul este contagios. Mai precis, ei cască dacă văd pe altcineva căscând.
Această contagiune nu este imitație sau copiere, ci un răspuns automat ce determină căscatul atunci când vezi, auzi sau doar te gândești la altcineva care cască.
Una dintre teorii afirmă următorul lucru: căscatul ține grupuri de oameni în aceeași stare și gata de a lucra împreună. Astfel dacă un membru al grupului este somnoros, ceilalți se vor simți și ei somnoroși și întregul grup își coordonează astfel activitățile. Alții sugerează că astfel se menține vigilența în grup, păstrând grupul alert ca întreg. Căscatul poate surveni și ca răspuns la un stimul generator de anxietate, căscatul contagios fiind folosit pentru a-i avertiza pe ceilalți de un potențial pericol, după cum afirmă o altă teorie.
Aceste teorii despre grupuri capătă anumite confirmări datorită dovezilor privind funcționarea creierului ce indică o conexiune între empatie și căscatul contagios, dar nu este încă nici o teorie general acceptată care să îl explice.
sw
Doar la oameni, cimpanzei și câini căscatul este contagios. Mai precis, ei cască dacă văd pe altcineva căscând.
Această contagiune nu este imitație sau copiere, ci un răspuns automat ce determină căscatul atunci când vezi, auzi sau doar te gândești la altcineva care cască.
Una dintre teorii afirmă următorul lucru: căscatul ține grupuri de oameni în aceeași stare și gata de a lucra împreună. Astfel dacă un membru al grupului este somnoros, ceilalți se vor simți și ei somnoroși și întregul grup își coordonează astfel activitățile. Alții sugerează că astfel se menține vigilența în grup, păstrând grupul alert ca întreg. Căscatul poate surveni și ca răspuns la un stimul generator de anxietate, căscatul contagios fiind folosit pentru a-i avertiza pe ceilalți de un potențial pericol, după cum
