De la debutul crizei financiare internaţionale, numeroase instituţii de credit au pus lacăt pe uşă, iar clienţii s-au trezit cu conturile blocate. Cel mai recent caz este cel al clienţilor Bank of Cyprus. Cei care au adunat bani pentru zile negre şi au constituit depozite la această bancă vor suporta o parte din pierderile instituţiei, pentru ca aceasta să poată fi salvată de la faliment. Sursa: Razvan Petrescu
În România, Fondul Naţional de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDB) garantează depozitele în orice monedă la instituţiile de credit participante la Fond. Începând cu 1 ianuarie 2011, plafonul de garantare este de 100.000 de euro. Aceasta reprezintă limita maximă plătibilă unui deponent garantat în situaţia indisponibilizării depozitelor. Banii vor ajunge la deponent în cel mult 20 de zile lucrătoare, prin intermediul instituţiilor de credit mandatate.
Un exemplu în acest sens îl reprezintă cazul schemei de garantare a depozitelor din Ungaria. Instituţia omoloagă FGDB, NDIF, s-a confruntat cu despăgubirea clienţilor băncii Soltvadkert Savings Co-operative Bank, după ce Autoritatea de Supraveghere Financiară din Ungaria (HFSA) a decis retragerea licenţei de funcţionare şi dizolvarea instituţiei bancare. Decizia a fost emisă la 1 iunie 2012.
Procesul de plată a compensaţiilor a fost cel mai rapid din istoria NDIF, după cum se arată într-un raport remis de FGDB. Un număr de 15.334 deponenţi au primit o sumă de totală de aproximativ 120 de milioane de euro. Cei mai mulţi şi-au primit compensaţiile în termen de 10 zile.
Rapiditatea procesului de compensare s-a datorat colaborării celor două instituţii, HFSA şi NDIF. Practic, HFSA a anunţat NDIF asupra problemelor apărute în funcţionarea instituţiei de credit cu cinci luni înainte de emiterea deciziei de dizolvare.
După verificarea dosarelor, a fost ma