Romantic si, in mod sigur, lipsit de pragmatism din moment ce munceste cu harnicie si pasiune pentru un produs de care aproape nimeni nu pare sa mai aiba nevoie, ultimul lutier al Capitalei se ascunde intr-un atelier de "reparatii instrumente muzicale" din zona Buzesti.
Marian Olteanu a realizat, in cei aproape 40 de ani de experienta, zeci de instrumente muzicale. A pierdut sirul viorilor, violelor si violoncelelor, acordeoanelor, saxofoanelor si a "tot ce mai vrei tu" pe care le-a doftoricit.
De altfel, atelierul sau e o mixtura de gramofoane cu palnii, mandoline, viori cu goarna, lemne de paltin si de abanos, arcusuri si borcane cu uleiuri misterioase, bune pentru uns instrumente, pensule si dalti. Asta-i averea lui.
Lutier din intamplare
Marian Olteanu slefuieste lemnul vechi al unui instrument dezmembrat si fluiera acompaniind maiestrii muzicale redate de cd-playerul prafuit. Se lasa greu convins sa se opreasca sa-si spuna povestea.
S-a facut reparator instrumente muzicale, caci lutier i-au zis mai tarziu "astia mai noi", dintr-o intamplare ticluita de unul din fratii sai mai mare, saxofonisti.
Din clipa in care a pus prima data mana pe o bucata de lemn, transformanu-l cu dragoste si migala inapoi intr-un instrument muzical functional, a stiut ca munca asta o va face toata viata. A ajuns la Timisoara, la scoala de "reparatori de muzici", unde a avut ocazia sa faca si practica la fabrica de instrumente muzicale. Dupa trei ani de scoala profesionala, s-a intors la Codlea, la atelier, "diplomat".
Intalnirea cu Faramita Lambru
La Codlea, mestesugarul a intalnit prima oara si marii artisti. Muzicieni celebri precum Faramita Lambru si Marcel Budala si-au lasat instrumentele pe mainile sale. Uneori, isi aduce aminte lutierul, Faramita Lambru venea cu o singura coarda la vioara