Franţa rămîne o ţară extrem de atractivă pentru studenţii străini, deşi a pierdut cîteva locuri în ierarhia celor mai performante ţări la acest capitol. În 2009 ea se situa pe locul al treilea în materie de număr de studenţi străini, dar între timp a trecut pe locul al cincilea, după Statele Unite, Marea Britanie, Australia şi Germania.

În prezent Franţa primeşte pe teritoriul ei, anual, 260 000 de studenţi străini, cifră care a crescut cu 50 la sută din 2001 încoace. In tabloul comparativ evocat mai sus, Statele Unite figurează pe primul loc cu 685 000 de studenţi străini primiţi anual, Marea Britanie pe locul al doilea cu 400 000 de studenţi, Australia cu 271 000 de studenţi şi Germania cu 264 000 de studenţi.

Guvernul francez intenţionează să le acorde pe viitor studenţilor străini vize pentru întreaga durată a studiilor şi chiar pentru un an suplimentar, iar doctoranzilor ar urma să le fie acordată o viză permanentă. In condiţile competiţiei actuale la nivel internaţional, Franţa doreşte să atragă pe teritoriul ei materie cenuşie.

Deja, din statistici rezultă că o treime din studenţii străini veniţi la studii în Franţa rămîn apoi să trăiască şi să-şi desfăşoare activitatea pe teritoriul Hexagonului. In prezent Franţa numără 6 240 000 de persoane care se pot lăuda că au un doctorat sau o diplomă echivalentă, iar dintre aceste persoane 24 la sută sunt născute în străinătate.

Pe plan internaţional, Asia, în frunte cu China, Japonia şi Coreea de Sud oferă cel mai mare flux de studenţi migranţi, iar concurenţa este serioasă pentru atragerea acestor creiere.

Mulţi studenţi din ţările emergente vin în Franţa atraşi în primul rînd de costul scăzut al taxelor de înscriere : 181 de euro pentru o licenţă şi 300 de euro pentru un master. Tări care practică tarifuri mai mari, pînă la 25 000 de euro, precum cele anglo-saxone, reuşesc însă s