Într-o recentă conferinţă ţinută în faţa publicului bucureştean, celebrul lingvist David Crystal şi-a prezentat o carte publicată în 2011 – The story of English in 100 words –, explicînd cum a ales cuvintele reprezentative de la care să poată reconstrui o istorie culturală (şi subiectivă) a limbii engleze. Cercetător extrem de sensibil la dinamica limbii, la funcţionarea ei socială şi culturală, autor, în ultimul deceniu, al unor cărţi inteligente şi captivante despre Internet, engleza globală, scurtele mesaje cu abrevieri ludice (Txtng: the gr8 db8), David Crystal e un conferenţiar plin de umor, cu remarcabile performanţe actoriceşti şi o capacitate extraordinară de a transmite lucruri complicate şi controversate într-un mod limpede şi amuzant. Una dintre alegerile cele mai dificile din carte – a povestit el – a fost cea a cuvîntului final, care trebuia să marcheze tendinţele principale de îmbogăţire a limbii engleze din ultimii ani. Era logic ca termenul să aparţină tehnologiei comunicării informatice; a fost ales twittersphere, cuvînt format de la twitter, apt să evoce o formidabilă explozie de derivate, compuse şi contaminări glumeţe. Evident, familia lexicală a lui twitter e şi un exemplu de efemeritate, de posibilă dispariţie a cuvintelor odată cu ieşirea din uz sau din modă a tehnologiei.

DE ACELASI AUTOR Huzur / "Timp cînd n-ai nevoie să munceşti şi eşti fericit" Opinologi, părerişti, părerologi Eu şi scalpul meu... Humus Dincolo de asemănările de esenţă în structura şi funcţionarea limbilor naturale, globalizarea produce şi puternice convergenţe culturale: influenţa tehnologiilor moderne şi a Internetului acţionează aproape simultan în toate limbile. Cu atît mai interesante sunt diferenţele, pe care ne putem strădui să le înţelegem şi să le explicăm. Aş spune de la început că twitter nu mi se pare a fi dezvoltat în română o familie la fel de impo