PSD şi PNL nu se înţeleg nici în privinţa numărului de regiuni, nici a modului de alegerea a viitorilor preşedinţi ai consiliilor regionale.

PSD vrea păstrarea actualelor opt euroregiuni şi desemnarea şefilor lor prin alegeri indirecte, în vreme ce liberalii par să îmbrăţişeze mai nou varianta PDL, cu 12 regiuni, a căror conducere să fie asigurată, prin rotaţie, de preşedinţii consiliilor judeţene. Miza bătăliei dintre cele două proiecte: satisfacerea orgoliilor baronilor locali şi controlul politic al viitoarelor regiuni.

„E prematur să vorbim de orice număr atât timp cât nu s-a finalizat analiza. Din analiză poate să iasă trei regiuni, poate să iasă 60 de regiuni, 14 regiuni", a declarat Dragnea la ieşirea de la întâlnirea cu parlamentarii liberali, de luni. În urmă nu cu multă vreme, însă, ministrul PSD prezenta public harta României împărţită în cunoscutele opt regiuni, drept soluţie ca şi adoptată de guvern. Schimbarea de opinie a lui Dragnea pare că a fost generată de proiectul alternativ elaborat de comisia PNL condusă de Klaus Iohannis şi susţinut de liberali.

Fost secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi unul dintre iniţiatorii proiectului regionalizării României, liberalul clujean Liviu Radu admite că proiectul comisiei lui Iohannis a fost generat ca răspuns la varianta lui Dragnea, care favorizează PSD în preluarea controlului majorităţii regiunilor. „Nu am fost cooptat în comisia domnului Iohannis şi n-am mai fost contactat de mult de colegii mei pe acest subiect, aşa că nu ştiu cum arată pe hartă varianta lor cu 12 regiuni, dar, din ultima discuţie pe care am avut-o, am înţeles că se tem că, pe actualul design al celor opt regiuni există posibilitatea unei dominaţii a PSD. Nu e neapărat cazul regiunii de N-V, unde PNL controlează, totuşi, trei judeţe, dar majoritatea celorlalte regiuni, PSD şi-ar putea impune controlul. Ştiu