Unul dintre cei mai mari matematicieni ai lumii, János Bolyai, s-a născut la 15 decembrie 1802, în Cluj-Napoca. Lucrările lui în ceea ce priveşte geometria neeuclidiană fac din el un precursor al teoriei relativităţii descoperită de Einstein. Cunoscutul matematician Gauss spunea despre Bolyai că este „un geniu de primă mărime“.

Dorin Isoc, profesor în cadrul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca a menţionat pentru „Adevărul“ că „Janos Bolyai este printre puţinii oameni de ştiinţă clujeni de valoare mondială“. Cea mai mare Universitate din Ardeal, Babeş-Bolyai, este numită după biologul Victor Babeş şi după matematicianul Janos Bolyai. „János Bolyai, (născut în 15 decembrie 1802, la Cluj, Ungaria [acum Cluj, România], a murit în 27 ianuarie 1860, Târgu-Mureş, Ungaria [acum Târgu Mureş, România]) este un matematician maghiar şi unul dintre fondatorii geometriei neeuclidiene - o geometrie care diferă de geometria euclidiană în ceea ce priveşte definiţia liniilor paralele. Descoperirea unei geometrii alternative consistente care ar putea corespunde structurii universului a ajutat la eliberarea gândirii matematicienilor în ceea ce priveşte studiul conceptelor abstracte fără a lua în seamă posibilele legături cu lumea fizică“, se arată în Encyclopaedia Britannica despre Bolyai.

Precursor al lui Einstein

„Deşi este uşor de a vizualiza o suprafaţă plană şi o suprafaţă cu curbură pozitivă (de exemplu, o sferă, cum ar fi Pămîntul), este imposibil de a vizualiza o suprafaţă hiperbolică cu curbură negativă, în afară de situaţia unei mici zone localizate care ar arata ca o şa. Deci, conceptul de suprafaţă hiperbolică pare să fie împotriva oricărui simţ al realităţii. Acesta a reprezentat cu siguranţă o abatere radicală de la geometria euclidiană, şi a constuituit primul pas pe calea care ar duce la Teoria Relativităţi a lui Einstein“, se ar