Un moment istoric precum cel din 1990 apare, in cel mai bun caz, o data la 100 de ani. La 23 de ani de la transformarile colosale de atunci, putem spune ca Occidentul a facut aceeasi eroare ca Hanibal in fata zidurilor neaparate ale Romei. A castigat o mare victorie, dar habar n-a avut ce sa faca cu ea.
La Maastricht, in 1992, liderii europeni au ratat ocazia uriasa de a raspunde la intrebarea - "Ce este Europa si incotro merge ea?". Au lichidat Comunitatea Economica Europeana (CEE), care functionase foarte bine pana atunci, si au infiintat Uniunea Europeana, "gandita" pe trei mecanisme bazate pe logici contradictorii.
Europa 2013 - anatomia unui dezastru (I)
Mecanismul comunitar, "economic" a fost plasat sub autoritatea predominanta a Comisiei Europene, Parlamentului European si Curtii Europene de Justitie. Celelalte doua mecanisme - "Justitie si Afaceri Interne" (JAI) si "Politica Externa si de Securitate Comuna" (PESC) - au fost lasate, preponderent, in zona deciziei inter-guvernamentale, a negocierii dintre statele suverane.
O astfel de masinarie, nici federala (ca SUA), nici confederala (ca Elvetia), nici de asociere libera intre state suverane (ca fosta CEE), nu avea cum sa functioneze. JAI si copilul sau mutant - spatiul Schengen - sunt esecuri pe care numai politicenii nu vor sa le vada - Europa a devenit tinta migratiei mondiale (minus America de sud), iar legea si ordinea sunt in cadere libera. PESC este - vorba lui Caragiale - sublima, dar lipseste cu desavarsire, la 21 de ani de la lansare.
Tratatul de la Maastricht a pus si bazele monedei euro, care in curand se va dovedi al doilea Gingis Han pentru Europa. A cere Greciei, Italiei, Spaniei, Portugaliei, Ciprului si, mai nou, Frantei, pricopsite cu euro ca "moneda nationala", sa fie competitive precum China, Brazilia, Turcia, Arabia Saudita sau Qa
