Nepoată de frate a pictorului Ion Andreescu, Virginia Andreescu s-a născut în 1894 în Bucureşti şi din 1928 a fost căsătorită cu un nepot de soră al lui Spiru C. Haret. Au avut un fiu, pe ing. Radu Haret. Este prima femeie arhitect din România, obţinând diploma în 1919, cu o bogată activitate de peste 30 de ani şi 130 imobile realizate.
Nepoată de frate a pictorului Ion Andreescu, Virginia Andreescu s-a născut în 1894 în Bucureşti şi din 1928 a fost căsătorită cu un nepot de soră al lui Spiru C. Haret. Au avut un fiu, pe ing. Radu Haret.
După bacalaureatul la Liceul ”Mihai Viteazul” din Bucureşti, cu sprijinul ministrului Spiru C. Haret obţine o licenţă specială, absolvind Şcoala Superioară de Arhitectură din Bucureşti la 6 iulie 1919 cu menţiunea ”foarte bine”, fiind prima femeie-arhitect din România. A fost elevă în atelierul arh. Petre Antonescu. Ulterior, în perioada 1921-1922, a avut o specializare la Roma. Societatea Arhitecţilor din România a trimis-o la congrese internaţionale la Bruxelles, Roma, Paris, Moscova şi Berlin.
A lucrat pentru Comisia Monumentelor Istorice între 1918-1921, apoi pentru Ministerul Învăţământului Public între 1921 şi 1947. Cel mai înalt grad atins în minister a fost cel de inspector general în arhitectură. Din 1947 până în 1951 a avut o colaborare cu A.G.I.R. Din 1953 devine membră a Uniunii Arhitecţilor din România.
De-a lungul timpului a colaborat cu editurile Tehnică (documentarea pentru cele trei volume ale ”Manualului arhitectului proiectant” publicat de Gheorghe Radu şi Chiţulescu Traian în 1954) şi Arta.
O componentă esenţială a carierei sale a fost formarea tinerelor arhitecte în instituţii de învăţământ. A făcut parte din comisiile permanente ale Învăţământului tehnic, a lucrat la Casa Şcoalelor şi ca profesor în şcolile tehnice ale Ministerului de Construcţii.
Virginia în 1922
