Istoricul german Joachim Fest a publicat in anii 70 o carte intitulata “Stapanii celui de-al Treilea Reich”. Cred ca este nevoie de lucrari care sa vorbeasca riguros, competent si cat mai bine documentat, despre stapanii Romaniei comuniste. Despartirea de trecutul totalitar presupune cunoasterea modului cum a functionat sistemul, care au fost parghiile sale institututionale si umane. Raul s-a incarnat in situatii concrete, a fost infaptuit de indivizi in carne si oase. Dictatura comunista nu a fost impusa și dirijata de ființe extra-terestre.
Imi amintesc ca am citit in anii 60 o carte tradusa din engleza intitulata “Flagelul svasticii”. Era o analiza extrem de minutioasa a aparatelor de dominatie si teroare ale sistemului national socialist si includea biografii ale potentatilor nazisti, Reichsleiteri, Gauleiteri, propagandisti, gestapovisti, comandanti de lagare etc Cred ca e nevoie sa scriem despre flagelul secerii si ciocanului.
Instituțiile comuniste (partidul, securitatea internă și externă, guvernul, cenzura, planificarea, ideologia, “sindicatele”, tribunalul suprem, tribunalele militare, armata cu a sa Direcție Politică Superioară si cu Directia de Informatii, UTC, UASCR, miliția și sectoriștii, ministerul agriculturii, al sănătății, Ministerul Învățământului, Departamentul Cultelor) aveau conducători cu nume precise și cu atributii clar definite în direcția consolidării și reproducerii regimului totalitar. Unii se ocupau cu intimidarea, deportările, arestările, temnițele, lichidările fizice. Alții s-au specializat în întemnițarea (“prelucrarea”) minților. Secțiile CC (inclusiv ceea ce ani de zile a fost Secția Administrativ-Politică, Secția Gospodărie ori Secția Internațională) erau conduse de șefii de secție, “indrumați” de secretarii CC. Care, la rândul lor aveau prim-adjuncti si adjuncți. Urmau “rotițele birocratice”, instructorii. Instruct
