Cererea externă va trage după sine economia locală, deoarece nu sunt condiții pentru o majorare importantă a consumului intern și nici a investițiilor
În 2013, guvernanţii estimează o creştere economică de 1,6%, luând în calcul o eventuală majorare a consumului, susţinută de revenirea salariilor bugetarilor. Însă, spun specialiştii, cei mai mulţi bani din majorări nu se duc în consum. „Datele BNR ne arată clar că sumele suplimentare de care au beneficiat bugetarii au mers spre plata creditelor, pentru că restanţele au scăzut”, a spus, pentru EVZ, Cristian Pârvan, secretarul Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
În plus, atrăgeau atenţia analiştii ING Bank într-un raport recent, în zona privată veniturile au înregistrat cea mai proastă evoluţie din ultimii zece ani, cu excepţia perioadei când a crescut taxa pe valoarea adăugată. O frână pentru consum este şi inflaţia, care nu a scăzut sub 5% în T1, atât din cauza creşterii de tarife la gaze şi electricitate, cât şi a secetei din 2012.
Profituri mai mici
Că firmele nu vând mai mult, cel puţin pe piaţa internă, se vede şi în evoluţia veniturilor bugetare din primele luni. Impozitul pe profit a adus mai puţini bani decât anul trecut. „Cifrele arată chiar bine dacă luăm în calcul că Oltchim lucrează de zece luni la 7-8% din capacitate şi că cinci combinate Mechel şi-au oprit activitatea”, spune Cristian Pârvan. Sondajele realizate în rândul oamenilor de afaceri indică un optimism temperat. „Însă aceştia nu doresc să angajeze lunile viitoare, ceea ce este un semnal prost pentru o economie”, a mai comentat Pârvan.
Lipseşte un impuls pentru economie
Potrivit lui Gheorghe Ialomiţianu, membru al Comisiei Buget – Finanţe din Camera Deputaţilor, fondurile bugetare pentru investiţii au scăzut cu peste 50% în primele trei luni din an, faţă de primul trimestru din 2012. Veniturile nu au a
