La Berlin continuă gîlceava cu privire la viitorul East Side Gallery, un fragment din (fostul) Zid, pictat, în 1990, de cîţiva dintre cei mai importanţi artişti vizuali europeni. O parte a zidului a fost îndepărtată pentru ca pe terenul din spate, aflat chiar pe malul rîului Spree, să se poată construi. Mii de oameni protestează în stradă şi s-au formulat petiţii împotriva demolării, care au adunat zeci de mii de semnături.
Conform planurilor primăriei, zidul ar urma să fie reamplasat. Pe de o parte, dezvoltatorul imobiliar are nevoie de acces la terenul pe care îl deţine. Pe de altă parte, zidul trebuie îndepărtat pentru realizarea unui nou pod pietonal peste Spree (un proiect mai vechi, consfinţit printr-un referendum local). Că autorităţile locale nu sînt în stare să conserve operele de artă e un lucru dovedit – toate sînt alterate, multe sînt vandalizate, unele sînt de-a dreptul de nerecunoscut. Acestea ar fi trei argumente puternice pentru înlăturarea zidului şi reamplasarea galeriei în altă parte. Însă şi argumentele celor care se împotrivesc demolării sînt solide: acesta ar fi cel mai lung fragment de zid rămas intact după unificare; în plus, faptul că poartă operele de artă ale unor artişti vizuali consacraţi îl transformă în obiect de patrimoniu: e ca şi cum ai trece cu buldozerul printr-o galerie de artă. Colac peste pupăză, s-a aflat, recent, că proprietarul terenului din spatele Zidului – şi principalul dezvoltator al construcţiilor – ar putea să fie un fost colaborator al poliţiei politice est-germane. Furia celor care vor să protejeze vestigiile RDG e acum dublată şi de furia împotriva unui fost securist.
DE ACELASI AUTOR Tovarăşii cîntă la Berlin Robotul e omul E tot mai greu să fii jurnalist Praful fin, vienez „În disputa despre East Side Gallery, Berlin a ratat şansa unei polemici utile. În loc să se dezbată despre oraş şi despre vii
