Uriaşul decalaj de vârstă între liderii conului sudic al Africii şi alegătorii lor începe să creeze o Africă cu două viteze. De-o parte sunt partidele care guvernează cu o mână de fier şi liderii lor, foşti şefi de gherilă care au luptat pentru independenţă; iar de cealaltă parte, noile generaţii de alegători, care nu au cunoscut vremurile colonialismului şi vor schimbări. Cei mai mulţi dintre liderii subsaharieni au peste 70 de ani, notează miercuri ziarul El Mundo.
În prezent, în Africa, cei care s-au născut în state independente şi "democrate" îi depăşesc ca număr pe cei care au trăit vremurile colonialismului. Mai mult de o treime din populaţia africană are între 15 şi 24 de ani. Totuşi, vârsta medie a zece preşedinţi din ţările conului sudic al Africii depăşeşte 70 de ani. Iese în evidenţă eternul preşedinte al Zimbabwe, Robert Mugabe, cu 89 de ani împliniţi, şi mai "tânărul" preşedinte al Botswanei, Ian Khama, de 60 de ani. De fapt numai el, alături de preşedinta din Malawi, Joyce Banda, şi de preşedintele din Lesotho, Pakalitha Mosisili, au sub 70 de ani. Pentru a face o comparaţie, în Europa, la sfârşitul deceniului trecut, vârsta medie a liderilor săi era de 55 de ani. Italia este ţara cu media de vârsta cea mai avansată în rândul liderilor ei, cu 59 de ani, scrie Agerpres.
În acest peisaj există o întreagă generaţie de africani care îşi aşteaptă rândul. Un articol publicat de Thinkafricapress denunţa acest decalaj alarmant sub titlul: Tinerii vor decide. Revine în atenţie posibilitatea ca pe continentul african să aibă loc o primăvară arabă, însă până acum nu au existat proteste şi revolte, decât în Mozambic, Swaziland, Africa de Sud şi Malawi, care au fost repede controlate', se arată în articol. În multe cazuri, revoltele organizate de tineri aveau drept revendicări locurile de muncă, mai mult decât schimbările politice. O noutate o
