Ţările balcanice trec printr-o adevărată dezindustrializare. Este acest proces inevitabil? Potrivit expertului economic de la Institutul pentru Studii Economice Internaţionale din Viena, Vladimir Gligorov, semnatarul analizei publicată de Osservatorio Balcani e Caucaso, el nu este inevitabil.

În cursul ultimilor zece ani, ţările din Europa Centrală - Republica Cehă, Slovacia, Polonia şi Ungaria - şi-au văzut valoarea producţiei industriale crescând mai rapid decât PIB-ul. În ţările din Balcani acest lucru nu s-a întâmplat, iar unele, cum ar fi Serbia, au înregistrat chiar o scădere a producţiei industriale. Din 2007, odată cu declanşarea crizei financiare globale, scăderea producţiei industriale s-a accelerat. De exemplu, în Serbia a scăzut cu 10% între 2007 şi 2012.

Scăderea a fost şi mai relevantă în Bulgaria, Croaţia, Macedonia şi în special în Muntenegru, în timp ce nivelul producţiei industriale a crescut în România, Bosnia-Herţegovina şi îndeosebi în Albania. Este posibil ca în următorii ani să nu existe schimbări radicale de direcţie.

Din ce motiv s-a ajuns la reducerea producţiei industriale în Balcani? Expertul economic explică acest lucru prin contracţia pieţei interne şi dificultatea de acces la pieţele ţărilor dezvoltate. Această dificultate nu depinde numai de creşterea barierelor comerciale, ci şi de alte elemente ale contextului economic global, care determină dezvoltarea altor sectoare economice şi nu ale industriei.

În general, se crede că o dezvoltare industrială durabilă depinde de investiţii substanţiale iar micile intervenţii sporadice nu servesc la nimic. Acest lucru este valabil mai ales în cazul în care producţia depinde în mare măsură de piaţa internă şi când nu există deja producţii industriale semnificative. În aceste condiţii, creşterea volumului producţiei implică investiţii fixe importante ş