Scandalurile unei societăţi spun multe despre acea societate. Asta o ştiu sigur. Ce anume spun scandalurile astea e chestiune de interpretare. Vă las dumneavoastră interpretarea, mă rezum să trec puţin prin scandalurile din Republica Moldova, aşa cum se văd ele din presa locală.
În fiecare an, pe 7-8 aprilie se reaprinde discuţia despre pedepsirea celor care au bătut şi au omorît oameni în 2009. Ţin bine minte acele evenimente, pentru că m-am nimerit la Chişinău. Se poate spune că de atunci „m-a prins flama“ cu Republica Moldova. A fost o întîmplare dintre cele care îţi pot marca viitorul. Acum, jumătate dintre activităţile organizaţiei pe care o conduc au legătură cu Moldova. Recent, am deschis o filială şi la Chişinău, se numeşte chiar aşa: Centrul Român de Politici Europene – Republica Moldova. Este o „asociaţie obştească“, aşa cum se numesc ONG-urile în legea moldovenească.
DE ACELASI AUTOR Cum e viaţa în marxismul corect implementat Să pîrjolim pămînturile prin noi înşine! Peisaj postapocaliptic cu presă şi proşti Unde duc eu mîna cînd aud de companii româneşti? În fiecare an, la început de aprilie, presa de la Chişinău scrie despre nedreptate. „În 4 ani, procurorii au pornit 102 cauze penale în Dosarul «7 aprilie». 31 dintre acestea au fost expediate în judecată. 14 poliţişti au fost condamnaţi, alţii 20 – achitaţi. Cei 14 condamnaţi au primit pedepse cu executare condiţionată“, scrie Ziarul de Gardă. Cu alte cuvinte, 3 morţi, 600 de arestaţi şi 14 pedepse fără puşcărie. Plus nişte scuze publice de la ministrul de Interne actual.
A fost apoi scandalul „10 pentru Moldova“. Televiziunea Publika a cerut Institutului IMAS – Chişinău (filiala locală a IMAS din România şi cel mai respectat brand de cercetare sociologică din Republica Moldova) să întrebe populaţia care sînt cei mai buni zece moldoveni la diverse categorii. IMAS a măsurat cinsti
