Uniunea Europeană recurge la o întreagă panoplie de metode, de la avertismente severe la reuniuni amicale de lucru, pentru a-i convinge pe sîrbi şi kosovari să semneze un acord de normalizare a relaţiilor lor. Acordul ar urma să devină şi paşaportul celor două ţări în vederea intrării în Uniunea Europeană.

Miercuri 17 aprilie Sebia şi Kosovo au fost din nou invitate să discute la Bruxelles, la nivel de prim-miniştri, într-un "spirit constructiv". Ultima reuniune de acest fel dintre sîrbul Ivica Dacic şi kosovarul Hashim Thaci avusese loc pe 2 aprilie. Responsabilii de la Bruxelles, în frunte cu doamna Catherine Ashton, sunt convinşi că momentul este favorabil pentru accentuarea presiunilor asupra celor două ţări. Faptul că de la întîi iulie Croaţia va fi membră a Uniunii Europene este considerat de natură să incite la reflecţie, în sens pozitiv, şi celelalte ţări din Balcani aspirînd la integrare. Atenţie, le spun responsabilii de la Bruxelles liderilor sîrbi şi kosovari, dar şi celor din Muntenegru, Albania sau Macedonia, vă aflaţi în faţa unei ocazii istorice, mai trebuie să adoptaţi regulile europene de joc pentru a intra pe terenul vast al Uniunii Europene. Cu un astfel de mesaj s-a şi aflat de altfel doamna Ashton într-un turneu diplomatic, la începutul acestei săptămîni, în Balcani (etapele fiind Muntenegru, Albania şi Macedonia). Joi 18 aprilie ea este aştepată în Bosnia iar vineri 19 aprilie în Croaţia.

In ce priveşte rolul de mediator între Serbia şi Kosovo pe care şi l-a asumat doamna Ashton, pînă în prezent el nu a dat rezultate. Pe data de 8 aprilie Belgradul a respins un prim proiect de acord legat de această "normalizare", care trece de fapt prin recunoaşterea de către Serbia a independeţei fostei provincii sîrbe Kosovo. In prezent, ceea ce doreşte Belgradul este ca municipalităţile cu majoritate sîrbă din nordul statului Kosovo, aflat