La Colonia de muncă de la Periprava, deţinuţii care încălcau ordinele impuse de el şi îndrăzneau să mănânce porumbul de pe câmp, ca să-şi potolească senzaţia ucigătoare de foame, erau bătuţi şi schingiuiţi sub privirile lui. Tot în acea colonie, potrivit mărturiilor foştilor deţinuţi politici, colonelul obişnuia să sară cu calul peste trupurile acestora. Comandantul Ion Ficioru, căci despre el este vorba, a fost unul dintre cei mai duri ofiţeri superiori ai Ministerului de Interne care a activat în Direcţia Generală a Penitenciarelor în perioada 1951 – 1982. Istoricii care i-au studiat, în arhive, dosarul nici nu-i mai spun pe nume, îl amintesc sec: torţionarul. Nu am putut încă afla dacă tovarăşul Ficioru mai trăieşte, ceea ce ştiu însă sigur este că, după ’90, acesta şi-a dus liniştit bătrâneţile sub cerul liber, într-un apartament din Bucureşti, beneficiind de o pensie semnificativă din partea Ministerului de Interne.

Deşi se numără printre cei 210 comandanţi pentru care, în anul 2007, IICCMER a depus o sesizare penală la Parchetul Militar, suspectaţi de abuzuri şi crime comise în timpul regimului comunist, nici un procuror nu a catadicsit să-l audieze măcar o dată şi să-i pună lui Ficioru cea mai simplă întrebare: „De ce, tovarăşe colonel?”

Zilele trecute, în mediul on-line a vuit o ştire: Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului a anunţat că a început investigaţiile pentru 35 de persoane suspectate de crime politice în timpul regimului comunist, cu scopul de a sesiza Parchetul şi a începe urmărirea penală împotriva lor. Persoanele investigate au vârste între 81 şi 99 de ani şi locuiesc în România. Românii cu convingeri anticomuniste s-au arătat entuziaşti, în schimb cercetătorii, care au urmărit, în ultimii 23 de ani, modul în care autorităţile au îngropat procesele care vizau crimele regimului comunist, au zâmbit trist. „Fără voinţă p