Trăim într-o lume extrem de violentă... Când cetăţeanul din faţa mea a îmbrâncit-o pe madama cu morcovii pentru simplul motiv că a refuzat să-i caute o a şasea variantă de legătură, chipurile, mai acătării, am crezut că visez! „De ce vă purtaţi aşa cu o femeie?”, l-am întrebat, dând tonul şi altor reacţii din jur, mult mai mocnite şi prudente însă... „Ce te bagi, cucoană? Poate vrei să ţi-o iei şi mata!”, a replicat cetăţeanul belicos. Mi-am luat tălpăşiţa, optând pentru o tarabă cu morcovi ceva mai paşnică...

După-amiaza am avut şedinţă cu părinţii şi, ajungând puţin mai devreme, am asistat la nişte bătălii crunte între câţiva puştani care întârziau prin curtea şcolii. Loviturile aproape că erau mai blânde decât invectivele pe care şi le aruncau unii altora. La şedinţă, una dintre principalele probleme discutate a fost violenţa de limbaj a elevilor din clasa a IX-a C.

Şi, iată, închei o săptămână în care am contabilizat: un scandal monstruos între nişte colegi, o răzmeriţă a locatarilor din blocul părinţilor mei contra administratorului, un conflict major între femeia care mă ajută la curăţenie şi bruta de bărbat pe care-l tolerează de dragul copilului comun, tuturor acestora adăugându-li-se câteva mărunte conflicte stradale între cetăţeni lipsiţi de răbdare, bun-simţ şi diplomă de absolvire a celor şapte ani de acasă. La televizor nu îndrăznesc să mă uit prea mult de teamă să nu nimeresc peste nişte bălăcăreli cu iz politic. Butonând telecomanda, constat că nu mă pot adăposti nici măcar în nişa desenelor animate! Şi acolo violenţa urlă-n personaje, injectându-i pe junii telespectatori, de mici, cu microbul luptelor corp la corp şi al tonurilor ridicate. Desigur, şi pe vremea mea Lolek îi mai trăgea câte-o scatoalcă lui Bolek, iar Jerry turna piper în nările dilatate ale motanului Tom, însă acum lucrurile au scăpat de sub control.