Sanda Cordoş, cunoscutul critic şi istoric literar de la Cluj – conferenţiar la Facultatea de Litere a Universităţii „Babeş-Bolyai“, unde conduce Departamentul de literatură română şi teoria literaturii –, a publicat în 2012 o nouă carte, Lumi din cuvinte. Reprezentări şi identităţi în literatura română postbelică (Cartea Românească). E vorba de douăsprezece eseuri reunite aici sub o viziune comună, care face apel la aceleaşi concepte de lucru, discutate succint în primul capitol, Reprezentări şi identităţi. Reprezentări identitare. Texte în egală măsură de istorie literară, dublată adesea de observaţii ce ţin de sociologia literară, dar şi texte de analiză literară aplicată sau de analiză comparatistă, eseurile Sandei Cordoş se mişcă uşor, cu acurateţe, dar şi cu fineţe, între reprezentările literare „transversale“ şi cele „individuale“, configurînd o „hartă a literaturii române postbelice“. Surprinzînd ideologii literare, reprezentări comunitare şi teme majore ale literaturii române întinse pe o jumătate de secol (deceniile 5-10 ale secolului trecut), cartea Sandei Cordoş reprezintă unul dintre cele mai importante titluri de istorie şi critică literară apărute anul trecut şi, în genere, o carte ce se înscrie în bibliografia obligatorie a cercetătorilor care se ocupă de literatura română postbelică şi contemporană.

Un discurs multidisciplinar

„Indiferent [...] de deceniul, ideologia sau problematica pe care o investighează – scrie autoarea în capitolul teoretic introductiv –, fie că se ocupă de reprezentări transversale (la fixarea cărora participă operele mai multor scriitori), fie de cele individuale (care angajează doar opera unui singur autor) [s.a.], eseurile de faţă încearcă să traseze o hartă a literaturii române postbelice, evidenţiind ideologii literare şi reprezentări comunitare acute şi de neignorat şi să d