Tinerii îşi supraevaluează competenţele, deşi ştiu că nu au avut parte de pregătirea necesară

Tânăra generaţie consideră că unităţile de învăţământ ar trebui să-i ajute să se angajeze

Noile generaţii de absolvenţi de facultate sunt convinşi că nu au avut parte de o pregătire adecvată pe perioada ciclului de învăţământ şi, deşi conştientizează acest lucru, cred în acelaşi timp că sunt mai mult decât pregătiţi să fie angajaţi şi că vor aduce valoare adăugată ridicată viitorilor angajatori.

Purtată de entuziasmul vârstei, tânăra generaţie nu recunoaşte contradicţia propriilor afirmaţii şi îşi supraevaluează competenţele deşi nu au petrecut nici măcar o zi în câmpul muncii. De aceea, când sunt respinşi la interviuri, dau vina pe unităţile de învăţământ din care provin, pentru că nu se implică mai mult, în integrarea acestora în câmpul muncii.

Datele reies dintr-un studiu realizat de compania Deloitte şi relevă gradul de naivitate ridicat pe care îl au absolvenţii de facultăţi. Concluziile fac parte dintr-un raport mai amplu realizat la nivelul regiunii, în 11 ţări şi cu aportul a peste 4.000 de studenţi sau absolvenţi din instituţii de învăţământ cu profil economic din marile oraşe. România s-a alăturat proiectului la sfârşitul anului trecut, fiind astfel inclusă în cea de-a 3-a ediţie a raportului "Primii paşi pe piaţa muncii".

"Răspunsurile studenţilor români confirmă concluziile raportului regional; în general, tinerii au tendinţa de a-şi supraevalua competenţele înainte de primul lor contact cu realitatea din câmpul muncii, fapt ce este confirmat şi prin experienţa noastră de recrutare", a declarat, într-un comunicat, remis redacţiei, Carmen Baibarac, Senior Manager Resurse Umane, Deloitte România.

Reprezentanta companiei afirmă că a această atitudine este specifică vârstei, se întâlneşte în fiecare generaţie, dar că efectel