- Social - nr. 76 / 18 Aprilie, 2013 Jaful national economic, in interesul imbogatitilor peste noapte fraudulos, dupa 1990, dar intr-o mai mare masura al strainatatii, a fost o constanta, si el a urmarit cu perseverenta scopul de a slabi Romania, de a o face vulnerabila in fata dictatelor de peste granita, a pretentiilor de tot felul, inclusiv de federalizare sau de creare de autonomii, de enclave etnice dupa pofta vecinilor si neprietenilor nostri. Asa-zisa integrare europeana si egalitate cu celelalte 26 de state ale UE este un basm pe care incep sa nu-l mai creada nici copiii; in lipsa unei armate puternice si a unei economii solide, am devenit o prada usoara si o colonie (si aceea, de mana a doua!) a mai-marilor acestei lumi. Incercari similare de subminare economica au existat si in perioada interbelica. Daca am da "filmul” invers, am constata, in cazul fondului forestier national, grosso-modo, urmatoarele: a) o defrisare salbatica, fara precedent, a "aurului verde”, care a plecat, de cele mai multe ori, neprelucrat sau partial prelucrat, in toate partile, urmand "roza vanturilor”, intru imbogatirea talharilor autohtoni si a concernelor transnationale; b) o grija deosebita fata de padurile tarii, indeosebi in perioada ceausista, o exploatare rationala, in interes national, dublate de reimpaduriri pe scara larga, inclusiv pentru a elimina, pe cat mai era posibil, urmarile; c) jaful sistematic, practicat dupa 1945, de statul sovietic, prin celebrele SOVROM-uri. Invinsa militar si politic, Ungaria interbelica a incercat si subminarea economica a Romaniei, ca o premisa a atingerii scopurilor sale iredentiste. Pe plan local, aceasta tendinta era semnalata si de publicatia "Muresul”, An II nr. 22 – Targu-Mures, din 3 iunie 1923, p.1, in editorialul intitulat Padurile, si tragea un semnal de alarma asupra consecintelor nefaste, ecologice, economice, financiare si poli