Tinerii îşi supraevaluează competenţele, deşi ştiu că nu au avut parte de pregătirea necesară şi consideră că unităţile de învăţământ ar trebui să-i ajute să se angajeze. Datele reies dintr-un studiu realizat de compania Deloitte şi relevă gradul de naivitate ridicat pe care îl au absolvenţii de facultăţi. Concluziile fac parte dintr-un raport mai amplu realizat la nivelul regiunii, în 11 ţări şi cu aportul a peste 4.000 de studenţi sau absolvenţi din instituţii de învăţământ cu profil economic din marile oraşe. România s-a alăturat proiectului la sfârşitul anului trecut, fiind astfel inclusă în cea de-a 3-a ediţie a raportului “Primii paşi pe piaţa muncii”.

“Răspunsurile studenţilor români confirmă concluziile raportului regional; în general, tinerii au tendinţa de a-şi supraevalua competenţele înainte de primul lor contact cu realitatea din câmpul muncii, fapt ce este confirmat şi prin experienţa noastră de recrutare”, a declarat, într-un comunicat, remis redacţiei, Carmen Baibarac, Senior Manager Resurse Umane, Deloitte România. Reprezentanta companiei afirmă că a această atitudine este specifică vârstei, se întâlneşte în fiecare generaţie, dar că efectele unei asemenea gândiri sunt adesea negative.”Dusă la extrem, însă, atrage riscul dezamăgirii în viaţa reală, atunci când angajatorii nu le confirmă opinia pozitivă pe care o au despre calităţile şi abilităţile personale, fie la momentul interviului de selecţie, fie ulterior, la evaluarea performanţelor”, a mai explicat Carmen Baimarac.

Cum se văd tinerii români

Peste 80% dintre respondenţi se autoevaluează ca având abilităţi bune şi foarte bune de analiză, de comunicare, interpersonale, de orientare spre rezolvarea problemelor, de învăţare şi lucru în echipă. Chiar şi o competenţă pe care în general studenţii şi-o dezvoltă prea puţin – delegarea şi coordonarea activităţii altora – este autoe