In blogosfera ieseana a fost postata o poezie care surprinde programul incarcat al profesorului din prezent, cu amaraciunea ca rolul de educator al acestuia este ingropat tot mai mult in birocratie si teancuri de hartii. ŞCOALA… ALTFEL De-abia am prididit să fac

Planificări – o droaie,

Că vin, din urmă, la atac,

Ședințe ca o ploaie! Ieri am avut C.P., iar azi

Ședință cu părinții,

Alaltăieri C.A., C.E.A.C.,

Să mă ferească sfinții! Peste trei zile voi ave’,

C-așa-i acum poruncă,

Prea-minunatul C.C.E.,

Și-alte ședințe încă. Și, ca să-mi fie foarte clar

C-am misie-ntre misii,

Fac parte – ca misionar -

Din treizeci de comisii! Număr absențe, raportez,

Săptămânal de-acuma.

Excursii – le organizez,

Serbări – una și una! Sesiunea de comunicări

Și cea de referate,

Concursuri, baluri, adunări

Tot eu le fac pe toate… Pornesc spre casă șchiopătând

De-atâta aiureală,

Se-aud ectenii de comând

Când plec de lângă școală. Că rostul ni l-au resetat

Nebunii și cretinii.

Au smuls din holdă grâu curat

Și pun în loc… ciulinii. E noapte, stelele lucesc

Și bate-un vânt iernatic.

Sunt încă trează şi muncesc,

La un proiect didactic. Mai fac statistici şi printez,

Scriu zeci de protocoale.

Aşa se vede că lucrez -

În rest, sunt vorbe goale. Afară-i frig, în casă frig -

Că n-am bani de căldură,

Și-mi vine, uite-așa, să strig,

Să-mi dau drumul la gură! C-am înțeles: de ani întregi

Reforma-i ca sminteala,

Așa e când promulgă legi

Cine urăște școala. Mai am de corectat lucrări,

Și zeci de portofolii,

Îmi pun pe umeri, să nu-ngheț,

Un șal mâncat de molii. Adorm, într-un târziu, frumos,

Cu capul pe o mapă.

Visez cât am ajuns de… jos,

Pentru trei lei dre