Dacă veţi face o vizită la Muzeul de Etnografie, veţi avea ocazia să aflaţi nu doar despre originea acestui nume, ci şi câteva ceva despre tradiţiile de odinioară ale locuitorilor de aici

Foto: CARTIER DE MEŞTEŞUGARI. La Muzeul de Etnografie veţi găsi fotografii, documente, dar şi o machetă a instalaţiei de la care îşi trage originea numele cartierului de astăzi.

Dârste, în urmă cu 100-150 de ani. Preocuparea locuitorilor de aici era dârstăritul straielor, cu ajutorul unei instalaţii tradiţionale. În zilele noastre, acest meşteşug nu mai este cunoscut decât de seniori. Unul dintre ei este inginerul Dumitru Voina, acum în vârstă de 89 de ani. El este fiul lui Ioan Voina şi al Mariei Moarcăs, descendentă a unei vechi familii de dârstari. Încă din copilărie, a fost fascinat de imaginea dârstei unui vecin. „Tatăl meu ducea la un dârstar lemne, pietriş şi până descărcau ei lemnele şi se cinsteau cu un pahar, eu ocoleam casa şi ieşeam la vale să văd cum este dârsta”, a mărturisit seniorul. În timp a reconstituit în miniatură instalaţia care a dat numele cartierului şi pe care braşovenii o pot admira la Muzeul de Etnografie, în cadrul unei expoziţii intitulată: „Dârstele Braşovului. Tradiţii evocate de Dumitru Voina”. „Este o instalaţie tradiţională care este construită din lemn şi care funcţionează cu forţa motrice a apei, datorită unei roţi hidraulice, normal, care la rândul ei face să mişte alte agregate cu rolul de a finisa textilele groase”, a explicat Ligia Fulga, director Muzeul de Etnografie.

Merită spus că, din punct de vedere etimologic, cuvântul ,,dârstă” înseamnă piuă rudimentară acţionată de o apă curgătoare, în care se bat dimia, postavul etc. cu ajutorul unor ciocane de lemn.

În urmă cu câteva decenii, în zona Dârste funcţionau 13 astfel de instalaţii, îşi aminteşte Dumitru Voina. „Numai unele erau complete. Unul