O impresionantă colecţie de peste 1.000 de pagini, care reprezintă un eşantion naţional reprezentativ de note de constatare generând corecţii financiare de peste 300 de mil. euro aplicate în ultimii 4 ani în proiectele cu finanţare din fonduri structurale ale autorităţilor locale - Consilii Judeţene şi primării municipii reşedinţă de judeţ, lansată recent de către Institutul pentru Politici Publice (IPP) şi Asociaţia Municipiilor din România (AMR), cu sprijinul Ţuca Zbârcea şi Asociaţii, arată că în România activităţile instituţiilor de control nu sunt coordonate între ele, generează frecvent soluţii diferite pentru acelaşi tip de situaţii, respectiv aplică cuantumuri ale corecţiilor diferite fără justificare obiectivă evidentă.

"Documentarea IPP desfăşurată la nivelul întregii ţări este elocventă pentru a demonstra faptul că nu există în acest moment o practică unitară în evaluarea neregulilor din proiectele europene, cele mai multe datorate interpretării diferite a legislaţiei achiziţiilor publice între diferite instituţii/organisme de control. Recent secretarul de stat din Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, dna Sevil Shhaideh anunţa - în Conferinţa prilejuită de lansarea Colecţiei de Speţe - faptul că MDRAP şi Ministerul Fondurilor Europene pregătesc un act normativ prin care vor fi acoperite de a bugetul de stat corecţiile financiare pentru care instanţele au decis că beneficiarul nu poate fi făcut răspunzător - numărul acestor situaţii fiind consistent la nivel naţional. Şi la nivelul ANRMAP, conform intervenţiei vicepreşedintelui Mircea Fekete făcută în cadrul aceluiaşi eveniment, sunt deja conturate câteva iniţiative concrete pentru evitarea aplicării corecţiilor la o scală atât de largă, oficialul admiţând implicit faptul că au fost emise de puncte de vedere diferite în proceduri similare de achiziţii ce au implicat autori