La sediul Camerei Deputaţilor de la Roma au început, joi, operaţiunile de vot în vederea alegerii viitorului preşedinte al Republicii Italiene.
Noul preşedinte, cel de al 12-lea din istoria Republicii Italiene, va fi succesorul lui Giorgio Napolitano, al cărui mandat pe şapte ani expiră la data de 15 mai.
Viitorul şef al statului italian va fi ales de adunarea "marilor electori", în număr de 1.007, formată din toţi senatorii, deputaţii şi reprezentanţii celor 20 de regiuni din Italia.
Calendarul instituţional prevede două votări pe zi, la orele locale 10:00 şi 16:00. Fiecare vot va dura circa cinci ore. Procesul de vot va continua până la alegerea noului preşedinte, sunt deci posibile scrutine şi duminică, dacă până atunci nu va fi ales viitorul şef al statului italian.
Pentru primele trei scrutine, este necesară majoritatea de două treimi din voturi, adică 671 de voturi. Începând cu cel de-al patrulea scrutin (vineri după-amiază), va fi suficientă majoritatea absolută, deci 504 voturi. Vor vota 630 de deputaţi, 319 senatori (inclusiv cei patru senatori pe viaţă) şi 58 de delegaţi regionali (trei pentru fiecare dintre cele 20 de regiuni italiene, cu excepţia regiunii Valle d'Aosta, care are un singur delegat).
Pe hârtie, coaliţia de centru-stânga condusă de Pier Luigi Bersani poate conta pe 496 de voturi, coaliţia de centru-dreapta, a lui Silvio Berlusconi, are la dispoziţie 270 de voturi, partidul de centru Alegere civică, fondat de Mario Monti, poate conta pe 70 de mari electori, iar Mişcarea 5 Stele a lui Beppe Grillo beneficiază de 163 de voturi.
Dacă numerele sunt clare, nu este clară în schimb situaţia politică, scrie Agerpres citând ziarele italiene. Ultima mare noutate în politica italiană este acordul care a fost realizat miercuri seară între liderul de stânga Pier Luigi Bersani şi liderul de dreapta Silvio Berlusconi asup
