Mănăstirea Agapia – una dintre cele mai mari mănăstiri de maici din România – face parte din salba vestitelor şi vechilor mănăstiri nemţene, mărturii ale adâncii evlavii a poporului român. Monument istoric şi de arhitectură religioasă, construit în plan triconc, cu ziduri groase de piatră, biserica Mănăstirii Agapia a fost pictată în interior de Nicolae Grigorescu, între 1858-1860, în stil neoclasic, dar cu elemente novatoare, uneori folosind modele vii, ceea ce explică vivacitatea chipurilor. Mănăstirea deţine o colecţie muzeală de artă medievală şi religioasă şi o bibliotecă ce cuprinde şi un fond de carte veche. Prin amplasarea într-un peisaj foarte pitoresc, străjuit de munţi acoperiţi de codri seculari, mănăstirea a atras în decursul timpului numeroase personalităţi ale literaturii române. După 12 ani de muncă, lucrările de consolidare şi reabilitare a bisericii din incinta complexului monahal Agapia au luat sfârşit. Biserica cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil“ de la Mănăstirea Agapia are o nouă înfăţişare, siguranţa ei fiind garantată de constructori pentru încă jumătate de mileniu. Iniţiativa de restaurare şi consolidare a pornit încă din anul 1995, în timpul arhipăstoririi actualului patriarh al Bisericii noastre, PF Părinte Daniel, intervenţiile constructorilor fiind de o complexitate foarte ridicată. Toate lucrările au fost făcute doar prin exterior, pentru a nu fi afectată pictura, iar biserica nu a fost închisă nici o clipă, credincioşii având oricând acces în interiorul ei. Una dintre problemele majore cu care s-au confruntat proiectanţii şi constructorul a fost că intervenţiile pentru consolidare nu puteau fi făcute prin interiorul bisericii, pentru că era vorba de pictură – care nu avea voie să fie afectată sub nici o formă, cu atât mai mult cu cât ea aparţine pictorului Nicolae Grigorescu. Al doilea motiv era că biserica nu putea fi închi